Ce sunt atacul de panica si agorafobia?
Aproape toata lumea este uneori anxioasa. Atacurile de panica insa se caracterizeaza prin nivele severe de anxietate, pe care le puteti interpreta gresit ca semne de atac de cord sau ale unei probleme medicale, sau ca fiind semne ca innebuniti sau ca va pierdeti cu desavarsire controlul. In timpul unui atac de panica puteti simti ca nu aveti aer, ca aveti furnicaturi in corp, ca va doare stomacul ca va tiuie urechile, ca tremurati sau ametiti, ca va sufocati, ca transpirati, ca va doare in piept sau inima va bate cu putere. In primul rand trebuie sa mergeti la medicul de familie pentru a va asigura ca aceste simptome nu sunt produse de hipertiroidism, intoxicatia cu cafeina, prolapsul de valva mitrala sau o alta boala. Odata eliminate cauzele medicale, este important sa va adresati unui psihoterapeut pentru a vedea daca suferiti de tulburare de panica.
Tulburarea de panica este adesea numita “frica de frica”, pentru ca oamenii care fac atacuri de panica se tem de simptomele fricii (atacul de panica) si interpreteaza aceste simptome in sensul unui pericol iminent. Frica apare in mod normal atunci cand ne aflam cu adevarat in pericol si serveste ca semnal pentru creierul nostru, astfel incat sa ne putem proteja. Simptomele fricii (respiratie rapida, bataile rapide ale inimii, si asa mai departe) au rolul de a ne energiza astfel incat sa fugim sau sa ne luptam cu pericolele (aceasta reactie se numeste raspuns de tip fuga sau lupta). De exemplu, inima noastra bate mai repede atunci cand suntem in pericol, pentru a pompa mai mult sange, care transporta oxigen. Oxigenul ne da mai multa energie pentru a fugi sau a ne lupta atunci cand ne confruntam cu un pericol. Acesta este un raspuns natural la un pericol sau ceea ce numim “alarma adevarata”.
In tulburarea de panica corpul dvs crede ca se afla in pericol, desi pericolul nu este de fapt adevarat. Atunci cand frica apare in lipsa pericolului o numim o “alarma falsa”. Este ca o alarma care se declanseaza in lipsa unui incendiu. In timp, aceasta alarma falsa devine o “alarma invatata”, adica incepe sa va fie teama de simptomele fricii, pentru ca nu intelegeti de ce aveti aceste simptome. Incepeti astfel sa presupuneti ca atacul de panica este periculos si ca inseamna ca ceva nu este in regula cu dvs. Dar pe masura ce incepeti sa credeti ca atacul de panica este periculos, declansati si mai multa frica sau atacuri de panica in viitor, ca mod de adaptare al organismului dvs la ceva ce presupuneti ca este periculos. Ironia atacului de panica este aceea ca incepe sa va fie teama tocmai de simptomele care au rolul de a va apara de pericole. “Crezand” ca sunteti in pericol, creierul va produce din ce in ce mai multa frica (sau atacuri de panica).
Pentru ca au credinta ca atacurile de panica sunt periculoase, persoanele cu tulburare de panica incep sa se ingrijoreze sa nu cumva sa mai faca atacuri de panica. De asemenea incearca sa evite orice seamana cu simptomele panicii sau care produce senzatii similare (caldura, exercitiul fizic, furia, etc). Mai mult, persoanele cu tulburare de panica se concentreaza asupra acestor senzatii interne: “Inima imi bate cu putere, deci voi avea un atac de cord” sau “Ma simt ametit si slabit, deci voi lesina”. Multe persoane care sufera de tulburare de panica au atacuri de panica si in somn.
Multi pacienti cu tulburare de panica au de asemenea agorafobie: se tem de situatiile in care scaparea ar fi dificila in caz ca ar avea un atac de panica (de exemplu “As putea avea un atac de panica in autobuz si voi lesina in fata tuturor”). Ca urmare, incep sa evite sa iasa siguri din casa sau sa ramana singuri acasa, sau sa mearga singuri la cumparaturi, in tren, avion, masina, lift si asa mai departe.
Care sunt cauzele atacului de panica si agorafobiei?
In fiecare an 30-40% din oameni fac un atac de panica, insa majoritatea nu interpreteaza atacul de panica ca fiind catastrofic si ca urmare nu dezvolta o tulburare de panica. Tulburarea de panica si agorafobia apar la persoane vulnerabile. Cercetarile arata ca atacurile de panica apar mai frecvent in anumite familii si par a fi rezultatul unei combinatii de factori genetici, temperamentali, biologici si psihologici. De multe ori atacurile de panica repetate apar la persoane care au avut in copilarie experiente ce le-au condus la concluzia ca lumea este un loc periculos si ca senzatiile corporale sunt daunatoare. Alte persoane au trecut prin situatii care au declansat initial un atac de panica (de exemplu au fost blocati in lift si au avut senzatia de sufocare), iar ulterior a inceput sa le fie teama de un nou atac de panica. In alte cazuri atacurile de panica sunt declansate de situatii stresante: mutatul de acasa, conflictele in relatii, interventii chirurgicale, acumularea responsabilitatilor, boli fizice si asa mai departe.
Care sunt conceptiile gresite uzuale privitoare la atacul de panica si agorafobie?
Multe persoane cred ca atacurile de panica sunt indicatori ai unei boli severe, a unei boli mentale sau a pierderii controlului. Dar atacurile de panica nu sunt nici un semn de schizofrenie, si nici de infarct miocardic.
Alti oameni cred ca atacurile de panica sunt un semn al unor probleme psihologice profunde si se asteapta sa nu mai fie anxiosi niciodata. Cu toate acestea, anxietatea este o stare perfect normala.
Cat de eficace este tratamentul atacurilor de panica si agorafobiei?
Studiile arata ca eficacitatea psihoterapiei in tratamentul atacurilor de panica si agorafobiei este de 85-90%. In plus, exista multe medicamente eficace, ca de exemplu antidepresivele (Prozac, Zoloft, Tofranil, etc) si Xanax.
In general psihoterapia atacurilor de panica si agorafobiei include antrenamentul respiratiei, tehnici de relaxare, restructurare cognitiva, tehnici comportamentale, gestionarea stresului, hipnoterapie, expunere gradata la situatii care declanseaza frica, tratarea depresiei asociate, corectarea schemelor cognitive maladaptative.
Psihoterapia nu este o experienta pasiva pentru pacient. Va fi nevoie sa veniti la sedinte saptamanale de psihoterapie, timp de cateva luni, si sa colaborati cu psihoterapeutul in indeplinirea anumitor “sarcini”, ca de exemplu notarea gandurilor, sentimentelor si comportamentelor dvs din timpul unui atac de panica, completarea unor chestionare, si asa mai departe.
Comments are closed