Tulburarea de conduita

Ce este tulburarea de conduita?

Elementul principal al tulburării de conduită este un tipar persistent si repetitiv de comportamente în care drepturile fundamentale ale altora, sau normele sau regulile sociale majore corespunzătoare varstei sunt violate. Aceste comportamente se încadrează în patru grupe principale: conduită agresivă, care cauzează sau ameninţă cu vătămarea fizică alţi oameni sau animale; conduită nonagresivă, care cauzează pierderea sau prejudicierea proprietăţii; fraudă sau furt; şi violări serioase ale regulilor.

Tiparul de comportament este de regulă prezent într-o varietate de locuri cum ar fi casa, şcoala sau comunitatea.

Cine are tulburare de conduita?

Tulburarea de conduita se diagnosticheaza de regula in copilarie sau adolescenta, dar poate fi prezenta in egala masura la copil, adolescent si adult. Deoarece persoanele cu tulburare de conduită îşi minimalizează, evident, problemele de conduită, clinicianul trebuie să recurgă adesea la informatii suplimentare din partea altor persoane. Insă cunoştinţele familiei despre problemele de conduită ale copilului pot fi limitate prin supraveghere inadecvată ori prin faptul că nu au fost revelate de către copil.

Cum se manifesta tulburarea de conduita/ comportament?

Copiii sau adolescenţii cu această tulburare iniţiază adesea un comportament agresiv şi reacţionează agresiv faţă de alţii. Ei pot prezenta un comportament insolent, ameninţător sau intimidant, pot să iniţieze frecvent bătăi, uzează de o armă care poate cauza o vătămare corporală serioasă (de ex., un băţ, o cărămidă, o butelie spartă, un cuţit sau o armă de foc), pot fi cruzi cu oamenii ori cu animalele, fură în timp ce se confruntă cu victima (de ex., banditism, furt din buzunare, extorcare sau furt armat), ori forţează pe cineva la activitate sexuală.

Violenţa fizică poate lua forma violului, atacului sau, în cazuri mai rare, a omuciderii. Distrugerea deliberată a proprietăţii altora este elementul caracteristic al acestei tulburări şi poate include incendierea deliberată, cu intenţia de a cauza un prejudiciu serios  sau distrugerea deliberată a proprietăţii altora în alte moduri (de ex., spargerea ferestrelor masinii, vandalism în şcoală).

Frauda sau furtul este un element uzual in tulburarea de conduita şi poate include o spargere a casei, dependinţelor sau masinii cuiva; persoane minte frecvent sau face promisiuni spre a obţine bunuri sau favoruri ori pentru a evita datorii sau obligaţii (de ex., „fraiereşte” alte persoane) sau fură lucruri de valoare, fără confruntare cu victima (de ex., furt din magazine).

Pot exista, de asemenea, violări serioase ale regulilor (de ex., şcolare, parentale) de către copiii/ adolescentii cu această tulburare. Incepând cu varsta de de 13 ani, copiii cu această tulburare au adesea un tipar de comportament care constă în a veni acasă noaptea târziu, în ciuda interdicţiilor parentale. Poate exista un tipar de a fugi de acasă noaptea. Copiii cu această tulburare chiulesc adesea de la şcoală, începând înainte de varsta de 13 ani. La adulti acest comportament se manifestă adesea prin absenţe de ia serviciu fără un motiv bine justificat.

Subtipuri de tulburare de conduita/ comportament

Pe baza varstei la debutul tulburării de conduita/comportament se disting două subtipuri de tulburare de conduită (adică, tipul cu debut în copilărie şi tipul cu debut în adolescenţă). Ambele subtipuri pot surveni într-o formă uşoară, moderată sau severă.

Tulburarea de conduita/comportament cu debut în copilărie. Acest subtip de tulburare de conduita/ tulburare de comportament este definit prin debutul a cel puţin un criteriu caracteristic tulburării de conduită înainte de vasrta de 40 ani. Persoanele cu tulburare de conduita/ tulburare de comportament cu debut în copilărie sunt de regulă bărbaţi, manifestă frecvent agresivitate fizică faţă de alţii, au perturbate relaţiile cu egalii, pot să fi avut tulburarea opoziţionismul provocator în timpul micii copilării, şi de regulă au simptome care satisfac criteriile pentru tulburarea de conduită înainte de pubertate. Mulţi copii cu acest subtip au, de asemenea, concomitent şi tulburarea de hiper activitate/deficit de atenţie (ADHD). Persoanele cu tulburare de conduita/ tulburare de comportament  cu debut în copilărie este foarte posibil să aibă tulburare de conduită persistentă şi să prezinte ca adulţi tulburare de personalitate antisocială mai mult decât cei cu tipul cu debut în adolescenţă .

Tulburarea de conduita/ comportament cu debut în adolescenţă. Acest subtip este definit prin absenţa oricărui criteriu caracteristic de tulburare de conduită, înainte de varsta de 10 ani. Comparativ cu cei cu tipul cu debut în copilărie, este puţin probabil ca aceste persoane sa prezinte comportamente agresive şi tind să aibă relaţii mai normative cu egalii (deşi ei au adesea probleme de conduită în compania altora). Este puţin probabil că vor prezenta ca adulţi tulburare de personalitate antisocială.

Severitatea tulburarii de conduita/ de comportament

Tulburarea de conduita uşoară. Siunt prezente putine probleme de conduită, iar problemele de conduită cauzează un prejudiciu relativ minor altora (de ex., minciună, chiul, fugă de acasă după lăsarea întunericului, fără permisiune).

Tulburarea de conduita moderată. Numărul de probleme de conduită şi efectul asupra altora sunt intermediare între „uşoară” şi „severă” (de ex., furt fără confruntare cu victima, vandalism).

Tulburarea de conduita severă. Sunt prezente multe probleme de conduita ori problemele de conduită cauzează un prejudiciu considerabil altora (de ex., relaţii sexuale forţate, cruzime fizică, uz de armă, furt cu confruntare cu victima, furt prin efracţie).

Mecanisme in tulburarea de conduita/ de comportament

Persoanele cu tulburare de conduită pot avea puţină empatie şi puţină preocupare pentru sentimentele, dorinţele şi bunăstarea altora. In situaţii ambigue mai ales, persoanele agresive cu această tulburare percep frecvent în mod eronat intenţiile altora ca mai ostile şi mai ameninţătoare decât este cazul şi răspund prin agresiune, pe care ei o consideră raţională şi justificată. Ei pot fi cruzi şi lipsiţi de sentimentele corespunzătoare de culpă sau remuşcare. Poate fi dificil de apreciat dacă remuşcarea manifestată este autentica, deoarece aceşti indivizi învaţă că afirmarea culpei poate reduce sau preveni pedepsirea.

Persoanele cu această tulburare pot încerca să-i blameze pe alţii pentru propiile lor delicte.

Stima de sine este de regulă scăzută, deşi persoana respectivă poate proiecta o imagine de „duritate”. La alţi indivizi, stima de sine măsurată poate fi foarte exagerată . Toleranţa redusă la frustrare, iritabilitatea, accesele de furie şi neglijenţa sunt elemente asociate frecvente.

Tulburarea de conduită poate fi asociată cu o inteligenţă mai joasă decât media, interesând în special QI verbală .

Evoluţia tulburarii de conduita/ de comportament

Debutul tulburării de conduită poate surveni încă din anii preşcolari, dar primele simptorrie semnificative survin de regulă în cursul perioadei dintre mijlocul copilăriei şi mijlocul adolescenţei. Opoziţionisrnul provocator este un precursor comun al tipului.de tulburare de conduită cu debut în copilărie. Debutul este rar după varsta de 16 ani. Evoluţia tulburării de conduită este variabilă. La majoritatea persoanelor tulburarea dispare în perioada, adultă. Cu toate acestea însă, o proporţie substanţială continuă să prezinte în perioada adultă comportamente care satisfac criteriile pentru tulburarea de personalitate antisocială.