Tulburarea bipolară de tip 1, cunoscută și sub denumirea de tulburare maniaco-depresivă, este o tulburare de dispoziție caracterizată prin episoade de manie și, adesea, episoade de depresie majoră. Aceasta poate afecta funcționarea zilnică și poate avea un impact semnificativ asupra vieții unei persoane. Iată o descriere detaliată a acestei tulburări:
Criterii DSM-5 pentru Tulburarea bipolară de tip 1
A. Episoade maniacale:
Un episod maniacal definit prin următoarele criterii:
O perioadă distinctă de stare de dispoziție anormală și persistentă, expansivă sau iritabilă și creșterea anormală și persistentă a activității sau energiei, care durează cel puțin o săptămână și este prezentă majoritatea zilelor, aproape în fiecare zi (sau orice durată dacă spitalizarea este necesară).
În timpul perioadei de perturbare a dispoziției și creștere a energiei sau activității, trei (sau mai multe) dintre următoarele simptome (patru dacă dispoziția este doar iritabilă) sunt prezente la un grad semnificativ și reprezintă o schimbare notabilă de la comportamentul obișnuit:
Stima de sine exagerată sau grandomanie
Necesitate scăzută de somn (de exemplu, se simte odihnit după doar 3 ore de somn)
Vorbire mai intensă sau presiune de a continua să vorbească
Fugă de idei sau experiență subiectivă că gândurile sunt accelerate
Distractibilitate (atenția este prea ușor atrasă de stimuli externi nesemnificativi)
Creștere a activității direcționate spre un scop (social, la locul de muncă, școală sau sexual) sau agitație psihomotorie (activitate fizică fără un scop)
Implicare excesivă în activități care au un potențial ridicat de consecințe dureroase (de exemplu, angajarea în cumpărături nesăbuite, aventuri sexuale neadecvate, investiții financiare nechibzuite)
Perturbarea dispoziției este suficient de severă pentru a cauza deteriorare marcată în funcționarea socială sau ocupațională sau pentru a necesita spitalizare pentru a preveni rănirea de sine sau a altora, sau sunt prezente caracteristici psihotice.
Episodul nu este atribuit efectelor fiziologice ale unei substanțe (de exemplu, abuz de droguri, medicație) sau ale unei alte afecțiuni medicale.
B. Episoade depresive majore:
Un episod depresiv major este definit prin următoarele criterii:
Cinci (sau mai multe) dintre următoarele simptome sunt prezente în aceeași perioadă de două săptămâni și reprezintă o schimbare de la funcționarea anterioară; cel puțin unul dintre simptome este fie (1) dispoziție depresivă, fie (2) pierderea interesului sau a plăcerii.
Dispoziție depresivă majoritatea zilei, aproape în fiecare zi (exemplu: se simte trist, gol sau fără speranță)
Pierderea interesului sau a plăcerii pentru toate sau aproape toate activitățile majoritatea zilei, aproape în fiecare zi
Pierdere semnificativă în greutate fără a ține dietă sau creștere în greutate, sau scădere sau creștere a apetitului aproape în fiecare zi
Insomnie sau hipersomnie aproape în fiecare zi
Agitație sau lentoare psihomotorie aproape în fiecare zi (observabilă de către alții, nu doar sentimente subiective de neliniște sau de încetinire)
Oboseală sau pierdere de energie aproape în fiecare zi
Sentimente de inutilitate sau de vinovăție excesivă sau inadecvată aproape în fiecare zi
Dificultate în a gândi sau a se concentra, sau indecizie aproape în fiecare zi
Gânduri recurente de moarte (nu doar frica de moarte), idei recurente de suicid fără un plan specific, sau o tentativă de suicid sau un plan specific pentru comiterea suicidului
C. Ciclul între episoade:
Tulburarea bipolară de tip 1 implică prezența (sau antecedentele) a cel puțin un episod maniacal. Episoadele depresive majore sunt frecvente, dar nu sunt necesare pentru diagnosticul tulburării bipolare de tip 1.
Tratamentul tulburării bipolare de tip 1
Tratamentul pentru tulburarea bipolară de tip 1 poate include:
Medicamente:
Stabilizatori de dispoziție: Litiu, valproat, carbamazepină.
Antipsihotice: Olanzapină, risperidonă, quetiapină, aripiprazol.
Antidepresive: Acestea pot fi utilizate cu precauție și adesea în combinație cu stabilizatori de dispoziție pentru a preveni declanșarea maniei.
Psihoterapie:
Psihoterapia integrativă: Poate ajuta pacienții să gestioneze simptomele și să dezvolte strategii de coping.
Terapia interpersonală și de ritm social (IPSRT): Se concentrează pe stabilizarea rutinelor zilnice și a relațiilor interpersonale.
Terapia de familie: Poate îmbunătăți dinamica familială și oferă suport pentru pacient și familie.
Educație și suport:
Psihoeducație: Informarea pacientului și familiei despre tulburare, tratamente și semne de recidivă.
Grupuri de suport: Oferă un sentiment de comunitate și sprijin social.
Prognosticul tulburării bipolare de tip 1
Prognosticul tulburării bipolare de tip 1 variază și poate depinde de:
Aderența la tratament
Suportul social și familial
Recunoașterea precoce și tratamentul episoadelor
Cu un management adecvat, multe persoane cu tulburare bipolară de tip 1 pot avea o viață productivă și satisfăcătoare.
Comments are closed