Psihoza autoscopică reprezintă o tulburare de percepție vizuală și de identitate în care o persoană experimentează o halucinație vizuală în care vede o imagine a propriei sale persoane în spațiul exterior. Acest fenomen este cunoscut sub mai multe nume, inclusiv „experiența autoscopică”, „halucinație autoscopică”, sau „iluzie autoscopică”. Este un tip de fenomen în care persoanele văd un „dublu” al lor, adesea descris ca un „sosia” sau un „doppelgänger”.
Caracteristici ale psihozei autoscoptice
Vedere a propriei persoane: Persoanele cu psihoză autoscopică observă o replică a lor înseși în spațiul exterior, care poate imita mișcările lor sau poate rămâne statică.
Conștientizare: De obicei, persoanele sunt conștiente că această percepție nu este reală, dar fenomenul poate fi atât de realist încât poate cauza anxietate sau confuzie.
Interacțiunea cu dublul: Uneori, persoana poate interacționa cu dublul său, dar în majoritatea cazurilor, dublul nu răspunde sau nu interacționează.
Dezorientare și tulburare de identitate: Fenomenul poate fi însoțit de o criză de identitate, deoarece prezența dublului poate pune la îndoială propria existență sau realitatea.
Simptome neurologice asociate: Psihoza autoscopică poate apărea în contextul unor afecțiuni neurologice, cum ar fi epilepsia temporală, leziuni ale lobului parietal sau temporal, sau alte tulburări neurodegenerative.
Diferențe față de alte fenomene similare
Heautoscopy: Aici, imaginea văzută a dublului este mult mai realistă și poate avea caracteristici care nu sunt prezente la individul real. Persoana poate avea dificultăți în a distinge între sine și dublul său.
Experiența extracorporală (Out-of-Body Experience, OBE): În OBE, persoanele se simt separate de corpul lor fizic și pot avea senzația că „plutesc” deasupra corpului lor. În psihoza autoscopică, individul rămâne în corpul său și vede o replică a sa în exterior.
Halucinații vizuale simple: Spre deosebire de halucinațiile vizuale simple, în psihoza autoscopică, imaginea văzută este extrem de detaliată și specifică, reprezentând o copie a individului.
Cauze:
Tulburări neurologice: Tulburări precum epilepsia, migrenele, și leziunile cerebrale pot induce fenomene autoscoptice.
Psihiatrice: Poate fi asociată cu schizofrenia, depresia severă, și tulburări de anxietate.
Factori de stres și oboseală: Stresul extrem și oboseala pot declanșa temporar aceste experiențe.
Tratament
Tratamentul cauzei de bază: Este esențial să se trateze orice tulburare neurologică sau psihiatrică asociată.
Medicație: Antipsihoticele și antiepilepticele pot fi folosite pentru a reduce frecvența și intensitatea halucinațiilor.
Terapie psihologică: Psihoterapia poate ajuta la gestionarea anxietății și la corectarea gândirii distorsionate asociate cu fenomenul autoscopic.
În concluzie, psihoza autoscopică este un fenomen complex care necesită o evaluare atentă pentru a identifica și trata orice condiții subiacente și pentru a ajuta persoana să navigheze și să înțeleagă experiențele sale perceptuale neobișnuite
Comments are closed