Ce este alexitimia?

În 1963 o serie de cercetatori observau că cei mai mulţi pacienţi cu boli psihosomatice au o fantezie deficitară şi că asociaţiile pe care le fac se referă în mare măsură la activităţi cotidiene. Aceste personalităţi au fost numite alexitimice, în sensul că persoana nu are capacitatea de a găsi cuvinte pentru a-şi descrie propriile sentimente.

Alexitimia este o tulburare emoțională caracterizată prin dificultăți semnificative în identificarea și exprimarea emoțiilor și a sentimentelor. Termenul provine din limba greacă, unde „a” înseamnă lipsă, „lexis” înseamnă cuvânt, și „thymos” înseamnă emoție, traducându-se aproximativ ca „fără cuvinte pentru emoții”.

Caracteristici ale persoanelor care sufera de alexitimie

Persoanele alexitimice au o serie de caracterisitici comune:

Fac o descriere nesfârşită a simptomelor fizice;

Se plâng de tensiune, iritabilitate, frustrare, durere, sentimentul de vid, agitaţie, nervozitate;

Lipseşte în mare măsură fantezia şi descrierea elaborată a mediului;

Au o dificultate marcată în a găsi cuvintele adecvate pentru a-şi descrie sentimentele;

Plâng rar şi atunci când plâng, plânsul nu are a fi legat de sentimentele adecvate;

Visează rar;

Afectivitatea este inadecvată;

Au tendinţa de a acţiona impulsiv şi acţiunea este pentru ei un mod predominant de viaţă;

Relaţiile interpersoanle sunt fie slab reprezentate, fie supra-dependente şi evitante;

Apare contratransfer frecvent în terapie, terapeuţii fiind cel mai adesea plictisiţi de acești pacienţi;

Alexitimicii nu pot identifica sau descrie propriile emoții; pot confunda semnalele somatice (de exemplu, ritm cardiac crescut, transpirații) cu emoțiile reale.

Au dificultăți în a recunoaște emoțiile altor persoane, ceea ce afectează negativ relațiile interpersonale.

Pot descrie emoțiile în termeni extrem de simpliști, cum ar fi stările de bine sau disconfort, fără a putea detalia.

Tind să evite discuțiile despre sentimente și preferă conversații despre subiecte concrete și obiective.

Au o imaginație redusă și se concentrează pe aspecte pragmatice ale vieții, cu o tendință spre comportamente extrem de rutiniere.

Care sunt cauzele alexitimiei?

Cauzele alexitimiei sunt diverse și complexe, implicând factori biologici, psihologici și sociali. Nu există o singură cauză clară pentru alexitimie, dar cercetările sugerează că mai multe aspecte pot contribui la dezvoltarea acestei condiții. Iată o listă detaliată a posibilelor cauze:

1. Factori Neurobiologici

Structura și Funcționarea Creierului: Studiile au indicat că persoanele cu alexitimie pot avea diferențe în modul în care anumite părți ale creierului lor procesează emoțiile. De exemplu, zone precum cortexul prefrontal, insula, și amigdala pot fi implicat în mod diferit, afectând capacitatea de a recunoaște și exprima emoții.

Conectivitatea Neurală: O conectivitate scăzută sau atipică între regiunile creierului responsabile de procesarea emoțiilor poate contribui la alexitimie.

2. Genetica

Predispoziție Genetică: Există indicii că alexitimia poate avea o componentă genetică, cu unele studii sugerând că trăsăturile alexitimice pot fi mai prezente în familiile unde această condiție este deja existentă.

3. Factori Psihologici

Traume și Stres: Experiențele traumatice, în special cele din copilărie, cum ar fi abuzul emoțional sau fizic, neglijarea sau pierderea timpurie a părinților, pot contribui la dezvoltarea alexitimiei. Stressul sever sau prelungit poate de asemenea perturba capacitatea de a procesa și exprima emoțiile.

Educația și Modelarea Socială: Modul în care emoțiile sunt gestionate în familia și mediul social al unei persoane poate influența dezvoltarea alexitimiei. De exemplu, în familiile unde exprimarea emoțiilor este descurajată sau ignorată, copiii pot crește fără a învăța cum să recunoască și să vorbească despre emoțiile lor.

4. Tulburări de Sănătate Mentală

Tulburări Psihiatrice: Alexitimia este frecvent asociată cu alte tulburări de sănătate mentală, precum tulburările de spectru autist, tulburările de personalitate, depresia și anxietatea. Nu este clar dacă alexitimia este o consecință a acestortulburări sau contribuie la dezvoltarea lor.

5. Factori Socioculturali

Influențe Culturale: Culturile care pun un accent mai mic pe exprimarea individuală a emoțiilor pot contribui la dezvoltarea trăsăturilor alexitimice. Normele culturale care valorizează reținerea emoțională sau care văd emoțiile ca fiind un semn de slăbiciune pot, de asemenea, să joace un rol.

6. Dezvoltarea Cognitivă

Procesarea Cognitivă: Dificultățile cu procesarea cognitivă, inclusiv cu atenția și memoria, pot îngreuna identificarea și exprimarea emoțiilor.

7. Stiluri de atașament

Atașament Nesecurizant: Persoanele care au avut un stil de atașament nesecurizant în copilărie pot dezvolta dificultăți în a identifica și exprima emoții, deoarece nu au învățat cum să regleze emoțional într-un mod sănătos.

Înțelegerea alexitimiei implică explorarea interacțiunii dintre biologie, experiențe de viață, educație emoțională și factori culturali. Abordarea terapeutică necesită adesea o combinație de intervenții psihologice, educaționale și, uneori, medicale pentru a ajuta persoanele afectate să își îmbunătățească abilitățile de recunoaștere și exprimare a emoțiilor.

Bolile psihosomatice si alexitimia

Cei mai mulţi pacienţi cu boli psihosomatice nu sunt alexitimici şi alexitimia nu conduce în mod obligatoriu la o boală psihosomatică. Multe tulburări psihosomatice nu relevă simptome neurotice sau psihotice.

Pacienţii psihosomatici au nevoie să îşi păstreze boala că reasigurare a propriilor limite corporale şi ca dovadă a propriei supravieţuiri. În boala psihosomatică emoţiile care sunt prea ameninţătoare nu mai sunt trăite ca sentimente, ci sunt înregistrate ca experienţe somatice în simptomele fizice.

Psihoterapia în alexitimie

Psihoterapia pentru alexitimie este o abordare esențială pentru a ajuta persoanele care se confruntă cu această situație. Alexitimia implică dificultăți în identificarea, exprimarea și procesarea emoțiilor, ceea ce poate afecta negativ calitatea vieții și relațiile interpersonale. Tratamentul psihoterapeutic se concentrează pe îmbunătățirea abilităților emoționale și pe dezvoltarea unor strategii eficiente de coping. Iată câteva dintre cele mai eficiente tehnici de abordare integrative în psihoterapia pentru tratamentul alexitimiei:

1. Tehnicile cognitiv-comportamentale

Obiectiv: ajută la identificarea și modificarea gândurilor și comportamentelor negative care contribuie la alexitimie. Prin această tehnici, pacienții învață să recunoască și să eticheteze emoțiile proprii.

Tehnici Utilizate:

Educație emoțională: Învățarea vocabularului emoțional și practicarea identificării emoțiilor în diferite situații.

Journaling: Încurajarea scrierii zilnice despre sentimente și gânduri pentru a îmbunătăți conștientizarea emoțională.

Restructurare cognitivă: Lucrul asupra gândurilor iraționale și înlocuirea acestora cu perspective mai echilibrate.

2. Centrarea pe emoții

Obiectiv: centrarea pe emoții ajută la formarea unui atașament mai sigur și la reglarea emoțiilor prin explorarea și transformarea trăirilor emoționale.

Tehnici Utilizate:

Explorarea emoțională: Ghidarea pacienților pentru a explora și exprima emoții adânci.

Transformarea emoțiilor: Ajută pacienții să transforme emoțiile negative în experiențe de învățare pozitive.

3. Mindfulness și conștientizare

Obiectiv: Mindfulness ajută la îmbunătățirea conștientizării momentului prezent și la recunoașterea emoțiilor fără judecată.

Tehnici Utilizate:

Meditația: Practici regulate de meditație pentru a îmbunătăți focalizarea și conștientizarea de sine.

Exerciții de respirație: Utilizarea respirației pentru a gestiona anxietatea și pentru a stabiliza starea emoțională.

4. Lucrul psihodinamic

Obiectiv: Psihodinamica explorează experiențele timpurii și inconștiente care pot contribui la alexitimie.

Tehnici Utilizate:

Analiza relațiilor: Explorarea modului în care relațiile timpurii afectează capacitatea actuală de a exprima emoții.

Conștientizarea conflictelor interne: Identificarea și lucrul asupra conflictelor interne care împiedică exprimarea emoțională.

6. Intervenții holistice

Tehnici Utilizate:

Art terapie: Utilizarea artei pentru a exprima emoții care sunt greu de articulat în cuvinte.

Terapie prin mișcare sau dans: Încurajarea exprimării emoțiilor prin mișcare corporală.

Ca și concluzie, abordarea terapeutică pentru alexitimie trebuie să fie personalizată, având în vedere nevoile specifice ale fiecărui pacient. Progresul poate fi lent, deoarece învățarea să identifici și să exprimi emoții este un proces profund și complex. Cu toate acestea, cu sprijin adecvat și tehnicile potrivite, multe persoane cu alexitimie pot ajunge să experimenteze îmbunătățiri semnificative în abilitatea lor de a procesa și exprima emoții, ceea ce duce la o îmbunătățire a calității vieții și a relațiilor interpersonale

Categories:

Comments are closed