Tulburarea bipolară de tip 2 este o tulburare de dispoziție caracterizată prin episoade de depresie majoră și episoade hipomaniacale, dar fără episoade maniacale complete, care sunt caracteristice tulburării bipolare de tip 1. Această tulburare poate avea un impact semnificativ asupra vieții unei persoane, dar diferențele în tipurile de episoade o fac distinctă de tulburarea bipolară de tip 1.
Criterii DSM-5 pentru tulburarea bipolară de tip 2
A. Episoade hipomaniacale:
O perioadă distinctă de stare de dispoziție anormală și persistentă, expansivă sau iritabilă și creșterea anormală și persistentă a activității sau energiei, care durează cel puțin patru zile consecutive și este prezentă majoritatea zilelor, aproape în fiecare zi.
În timpul perioadei de perturbare a dispoziției și creștere a energiei sau activității, trei (sau mai multe) dintre următoarele simptome (patru dacă dispoziția este doar iritabilă) sunt prezente la un grad semnificativ și reprezintă o schimbare notabilă de la comportamentul obișnuit:
Stima de sine exagerată sau grandomanie
Necesitate scăzută de somn (de exemplu, se simte odihnit după doar 3 ore de somn)
Vorbire mai intensă sau presiune de a continua să vorbească
Fugă de idei sau experiență subiectivă că gândurile sunt accelerate
Distractibilitate (atenția este prea ușor atrasă de stimuli externi nesemnificativi)
Creștere a activității direcționate spre un scop (social, la locul de muncă, școală sau sexual) sau agitație psihomotorie (activitate fizică fără un scop)
Implicare excesivă în activități care au un potențial ridicat de consecințe dureroase (de exemplu, angajarea în cumpărături nesăbuite, aventuri sexuale neadecvate, investiții financiare nechibzuite)
Episodul este asociat cu o schimbare inconfundabilă în funcționare care nu este caracteristică individului atunci când este asimptomatic.
Perturbarea dispoziției și schimbarea funcționării sunt observabile de către alții.
Episodul nu este suficient de sever pentru a cauza o deteriorare marcată în funcționarea socială sau ocupațională sau pentru a necesita spitalizare. Dacă sunt prezente caracteristici psihotice, episodul este, prin definiție, maniacal.
Episodul nu este atribuit efectelor fiziologice directe ale unei substanțe (de exemplu, drog de abuz, medicație) sau ale unei alte afecțiuni medicale.
B. Episoade depresive majore:
Cinci (sau mai multe) dintre următoarele simptome sunt prezente în aceeași perioadă de două săptămâni și reprezintă o schimbare de la funcționarea anterioară; cel puțin unul dintre simptome este fie (1) dispoziție depresivă, fie (2) pierderea interesului sau a plăcerii.
Dispoziție depresivă majoritatea zilei, aproape în fiecare zi (exemplu: se simte trist, gol sau fără speranță)
Pierderea interesului sau a plăcerii pentru toate sau aproape toate activitățile majoritatea zilei, aproape în fiecare zi
Pierdere semnificativă în greutate fără a ține dietă sau creștere în greutate, sau scădere sau creștere a apetitului aproape în fiecare zi
Insomnie sau hipersomnie aproape în fiecare zi
Agitație sau lentoare psihomotorie aproape în fiecare zi (observabilă de către alții, nu doar sentimente subiective de neliniște sau de încetinire)
Oboseală sau pierdere de energie aproape în fiecare zi
Sentimente de inutilitate sau de vinovăție excesivă sau inadecvată aproape în fiecare zi
Dificultate în a gândi sau a se concentra, sau indecizie aproape în fiecare zi
Gânduri recurente de moarte (nu doar frica de moarte), idei recurente de suicid fără un plan specific, sau o tentativă de suicid sau un plan specific pentru comiterea suicidului
C. Ciclul între episoade:
Tulburarea bipolară de tip 2 implică prezența (sau antecedentele) unui episod hipomaniacal și a unui episod depresiv major.
D. Episodul hipomaniacal și episodul depresiv major nu sunt mai bine explicate de tulburarea schizoafectivă, schizofrenie, tulburare schizofreniformă, tulburare delirantă sau alte tulburări spectru schizofrenie și alte tulburări psihotice specificate și nespecificate.
E. Simptomele cauzează suferință semnificativă din punct de vedere clinic sau deteriorare în domeniile social, ocupațional sau în alte domenii importante de funcționare.
Tratamentul tulburării bipolare de tip 2
Tratamentul pentru tulburarea bipolară de tip 2 este similar cu cel pentru tulburarea bipolară de tip 1, dar se concentrează pe gestionarea episoadelor depresive și prevenirea episoadelor hipomaniacale. Opțiunile de tratament includ:
Medicamente:
Stabilizatori de dispoziție: Litiu, valproat, lamotrigina.
Antipsihotice: Quetiapină, lurasidonă.
Antidepresive: Utilizate cu precauție și, de obicei, în combinație cu stabilizatori de dispoziție pentru a preveni declanșarea hipomaniei.
Psihoterapie:
Psihoterapie integrativă: Ajută pacienții să recunoască și să modifice tiparele de gândire și comportament negative.
Terapia interpersonală și de ritm social (IPSRT): Ajută la stabilizarea rutinelor zilnice și a relațiilor interpersonale.
Terapia de familie: Sprijină dinamica familială și oferă suport pentru pacient și familie.
Educație și suport:
Psihoeducație: Informarea pacientului și familiei despre tulburare, tratamente și semne de recidivă.
Grupuri de suport: Oferă un sentiment de comunitate și sprijin social.
Prognosticul tulburării bipolare de tip 2
Prognosticul pentru tulburarea bipolară de tip 2 variază și depinde de:
Aderența la tratament
Suportul social și familial
Recunoașterea precoce și tratamentul episoadelor Cu un management adecvat, multe persoane cu tulburare bipolară de tip 2 pot duce o viață productivă și satisfăcătoare, deși tulburarea necesită adesea tratament pe termen lung pentru a preveni recidivele și pentru a gestiona simptomele.
Comments are closed