Depresia sezoniera nu este un diagnostic de sine-statator in manualele de psihopatologie, depresia sezoniera fiind mai degraba o tulburare a dispozitiei cu tipar sezonier specific. Depresia apare in acest caz in anumite anotimpuri ale anului. Motivul este acela ca variatiile de clima si lumina solara pot declansa episoade depresive sau maniacale. Multe persoane sufera de depresie mai ales in perioadele de toamna- iarna, dar uneori si primavara.
Principalul simptom al depresiei sezoniere este tristetea care apare in lunile de iarna sau toamna. Pe masura ce zilele se scurteaza simptomele vegetative depresive se inrautatesc. Persoanele cu depresie sezoniera sunt mereu obosite, cresc in greutate si mananca mult in aceasta perioada a anului. In cazuri severe se poate insoti de izolare sociala. Unele persoane care sufera de depresie sezoniera spun ca au senzatia ca hiberneaza in timpul iernii.
In a doua faza a bolii, simptomele incep sa se extinda si primavara.
Cauza depresiei sezoniere pare a fi scaderea cantittaii de lumina solara. Se pare ca lumina solara, care patrunde prin retina ochiului uman, stimuleaza producerea anumitor substante chimice din creier care au efect antidepresiv.
In tarile nordice exista mai multe cazuri de depresie sezoniera, deoarece lumina solara descreste cu cresterea latitudinii geografice. La aceasta contribuie frigul din timpul iernii.
Depresia sezoniera afecteaza mai ales persoanele tinere, probabil datorita unui tipar biologic. Cel mai frecvent cei ce sufera de depresie sezoniera sunt femeile. Aceasta probabil datorita faptului ca femeile care au copii mici sunt mai izolate social in timpul iernii, si pentru ca sunt in general mai predispuse spre depresie.
Depresia sezoniera se trateaza in general prin terapie cu lumina, psihoterapie si antidepresive.
Comments are closed