Atunci cand un membru al familiei moare, copiii reactioneaza diferit de adulti. Copiii prescolari vad moartea ca fiind temporara si reversibila, o credinta intarita de personajele din desenele animate, care mor si se reintorc la viata. Copiii cu varsta intre 5 si 9 ani incep sa gandeasca asemanator adultilor in ce priveste moartea, insa cred inca ca asa ceva nu li se va intampla niciodata lor sau personalor pe care le cunosc.
Ceea ce se adauga socului si confuziei copilului la moartea unui frate, surori sau parinte este lipsa de disponibilitate a altor membri ai familiei, care pot fi atat de adanciti in suferinta incat nu se pot descurca cu responsabilitatile obisnuite legate de ingrijirea copilului.
Parintii trebuie sa fie constienti de raspunsul normal al copilului la moartea unui membru al familiei, precum si de semnele care indica ca copilul are dificultati in a se adapta doliului. In saptamanile care urmeaza mortii cuiva apropiat este normal ca unii copii sa sufere imediat sau sa persiste in credinta ca acel membru al familiei este inca in viata. Dar negarea pe termen lung a mortii sau evitarea procesului de doliu pot fi nesanatoase din punct de vedere emotional si pot duce la probleme mai severe pe termen lung.
Un copil caruia ii este teama sa mearga la inmormantare nu trebuie sa fie fortat sa faca asta; in schimb il poate ajuta sa isi aminteasca de persoana care a murit in alt fel, de exemplu prin aprinderea unei lumanari, spunerea unei rugaciuni, realizarea unei carti cu poze despre persoana care a murit, uitatul la poze, sau prin spunerea de povesti. Copiiilor trebuie sa li se permita sa isi exprime sentimentele de doliu si suferinta.
Simptomele perioadei de doliu la copil
Odata ce copiii accepta moartea, probabil vor apare sentimente de tristete care apar si dispar pe o perioada lunga de timp, adesea in mod neasteptat. Rudele supravietuitoare trebuie sa petreaca cat de mult timp posibil cu copilul, aratand copilului ca isi poate exprima liber sentimentele.
Persoana care a murit poate sa fi fost esentiala pentru stabilitatea lumii copilului, si mania este o reactie naturala. Mania poate apare la suprafata in joaca, cosmaruri, iritabilitate sau o varietate de alte comportamente. Adesea copilul isi manifesta furia fata de membrii supravietuitori ai familiei.
Dupa ce un parinte moare, multi copii se poarta de parca ar avea o varsta cronologica mai mica decat cea reala. Copilul poate deveni temporar mai infantil, cerand mancare, atentie, mangaieri, si vorbind ca un copil foarte mic. Copiii mici cred adesea ca ei sunt cauza a ceea ce se intampla in jurul lor. Un copil mic poate crede ca parintele, bunicul, fratele sau sora a murit din cauza ca odata copilul si-a dorit ca acea persoana sa moara atunci cand era furios pe persoana respectiva. Copilul se simte vinovat si se invinovateste pentru ca dorinta lui a fost pusa in practica.
Copiii care au probleme mai serioase in timpul doliului pot prezenta unele din urmatoarele semne si simptome:
perioada extinsa de depresie in care copilul isi pierde interesul pentru activitatile si evenimentele zilnice
insomnie, pierderea pofeti de mancare, teama de a fi lasat singur
comportament infantil pe o perioada lunga de timp
imitarea excesiva a persoanei care a murit
declaratii repetate ca vrea sa se alature persoanei care a murit
retragere sociala
scaderea abrupta a performantelor scolare sau refuzul de a mai merge la scoala
Tratament si psihoterapie
Daca aceste semne persista, este nevoie de ajutor profesionist. Psihoterapeutul poate ajuta copilul sa accepte moartea si ii poate ajuta pe cei din jurul copilului sa treaca prin perioada de doliu.
Comments are closed