Fumatul produce o dependenta de 6-8 ori mai are decat alcoolul si egala cu dependenta de cocaina. 95-100% din fumatori devin dependenti de nicotina.
Dependenta de nicotina are mai multe componente:
– dependenta comportamentala si sociala
– dependenta psihica
– dependenta fizica
Apar astfel trei grupe de fumatori:
fumatorii cu dependenta strict comportamentala, care fumeaza aproximativ 5 tigari pe zi si poate renunta la fumat fara probleme,
fumatorii cu dependenta comporamentala si psihica care fumeaza 20 sau mai multe tigari pe zi functie de imprejurari,
si fumatorii cu dependenta psihica, comportamentala si fizica de tigari care fumeaza constant peste 20 de tigari pe zi.
Dependenta de fumat este practic o afectiune cronica, si la intreruperea brusca a fumatului apare fenomenul de sevraj. Nicotina este un drog si astfel in perioada de sevraj apar: anxietate, iritabilitate, depresie, cresterea apetitului.
Aproximativ 20% din fumatori doresc sa se lase de fumat si pentru acestia psihoterapia poate fi un tratament eficace.
Cum se manifesta dependenta de nicotina?
Multe persoane care fac uz de nicotină, iau nicotină pentru a-şi uşura sau pentru a evita simptomele de abstinenţă, când se trezesc dimineaţa din somn sau după ce s-au aflat în situaţii în care uzul este interzis (de ex., la serviciu sau în avion).
Deşi peste 80% dintre persoanele care fumează îşi exprimă dorinţa de a stopa fumatul, iar 35% încearcă să-l stopeze în fiecare an, mai puţin de 5% .reuşesc, neajutaţi, în încercările lor de a-l abandona.
Pierderea de foarte mult timp cu consumarea substanţei este cel mai bine exemplificată de fumatul în lanţ. Deoarece sursele de nicotină sunt uşor accesibile şi legale, pierderea de mult timp în încercarea de a procura nicotină este rară. Abandonarea unor activităţi sociale, profesionale sau recreaţionale poate surveni când o persoana renunţă la o activitate pentru că aceasta se desfăşoară în zone în care fumatul este interzis. Continuarea uzului, în ciuda cunoaşterii problemelor medicale în legătură cu fumatul, este o problemă de sănătate extrem de importantă (de ex., o persoana care continuă să fumeze în ciuda faptului că are o afectiune medicală generală indusă de tabac, cum ar fi o bronşită sau o maladie pulmonară obstructivă cronică).
Tipuri de dependenta de nicotina
Dependenta de nicotina poate fi:
Cu dependenţă fiziologică
sau
Fără dependenţă fiziologică
Abstinenta de nicotina
Elementul esenţial al abstinenţei de nicotină îl constituie prezenţa unui sindrom de abstinenţă caracteristic care apare după încetarea bruscă sau reducerea uzului de produse conţinând nicotină, urmând unei lungi perioade (de cel puţin câteva săptămâni) de uz zilnic.
Sindromul de abstinenţă cuprinde patru sau mai multe dintre următoarele: dispoziţie depresivă sau disforică, insomnie, iritabilitate, frustrare sau enervare, anxietate, dificultate în concentrare, nelinişte, diminuarea ritmului cardiac şi creşterea apetitului sau plus ponderal. Simptomele de abstinenţă cauzează o detresă sau deteriorare semnificativă clinic în domeniul social, profesional sau în alte domenii importante de funcţionare.
Aceste simptome sunt datorate in mare parte deprivăiii de nicotină şi sunt de regulă mai intense printre persoanele care fumează ţigarete decât printre cei care fac uz de alte produse conţinând nicotină. Debutul mai rapid al efectelor nicotinei în fumatul de ţigarete duce la un tipar de uz mai intens care este mai dificil de întrerupt din cauza frecvenţei şi rapidităţii reîntăririi şi a dependenţei fizice mai mari de nicotină. La persoanele care fumează ţigarete, ritmul cardiac scade cu 5 până la 12 bătăi pe minut în primele câteva zile de la încetarea fumatului, iar greutatea creşte în medie cu 2-3 kg în cursul primului an după încetarea fumatului.
Simptome uşoare de abstinenţă pot apare după trecerea la ţigarete cu conţinut redus în gudron/nicotină.
Tulburari asociate dependentei de nicotina
Dorinţa ardentă este un element important al abstinenţei de nicotină şi poate explica dificultăţile pe care le are o persoana în a renunţa la produsele conţinând nicotină. Alte simptome asociate cu abstinenţa de nicotină includ dorinţa de dulciuri şi deteriorarea performanţei la sarcinile necesitând atenţie. Mai multe elemente asociate cu dependenţa de nicotină par a prezice un grad mai mare de dificultate în stoparea uzului de nicotină: fumatul imediat după deşteptarea din somn, fumatul când este suferind, dificultate în a se abţine să nu fumeze, relatarea că prima ţigaretă a zilei este una dintre cele mai dificil de cedat si fumatul mai mult dimineaţa decât după amiaza. Numărul ţigaretelor fumate pe zi, conţinutul în nicotină al ţigaretei şi numărul de pachete fumate pe an sunt, de asemenea, în legătură cu probabilitatea ca o persoana să stopeze fumatul.
Dependenţa de nicotină este mai frecventă printre persoanele cu alte tulburări mentale, ca de exemplu schizofrenia.
In funcţie de populaţia studiată, între 55-90% dintre persoanele cu tulburări mentale fumează, în comparaţie cu 30% din populaţia generală. Tulburările afective, anxioase şi alte tulburări în legătură cu o substanţă pot fi mai frecvente la persoanele care fumează decât la foştii fumători sau la cei care nu au fumat niciodată.
Afectiuni asociate dependentei de nicotina
Abstinenţa de nicotină poate fi asociată cu o tuse uscată sau productivă, scăderea ritmului cardiac, apetit crescut sau plus ponderal şi o deprimare a răspunsului ortostatic.
Cele mai comune semne ale dependenţei de nicotină sunt mirosul de tabac, tusea, evidenţa unei maladii pulmonare obstructive cronice şi ridarea excesivă a pielii.
Pete de tabac pot apare pe degete, dar sunt rare. Uzul de tabac poate creşte considerabil riscul de cancer pulmonar sau bucal, precum şi de alte cancere; de asemenea, creşte riscul de afectiuni cardiovasculare şi cerebrovasculare, de maladii pulmonare obstructive cronice şi de alte maladii pulmonare, de ulcer, de complicaţii materne şi fetale, precum şi de alte boli.
Frecventa fumatului
Prevalenta fumatului este în scădere în cele mai multe naţiuni industrializate, dar este în creştere în zonele în curs de dezvoltare.
S-a constatat că procentul dependenţei de nicotină este mai mare la indivizii cu schizofrenie sau cu dependenţă de alcool decât în populaţia generală.
Evoluţie
Consumul de nicotină începe de regulă de timpuriu în adolescenţă, 95% dintre cei care continuă să fumeze la etatea de 20 ani devenind fumători zilnici permanenţi. Mai mult de 80% dintre fumători relatează că au încercat să se lase de fumat, dar în cursul primei tentative mai puţin de 25% dintre cei care au reuşit s-o facă rămân abstinenţi pentru perioade lungi de timp. In ultimă instanţă, aproximativ 45% dintre cei care consumă nicotină în mod regulat sunt capabili să~ stopeze fumatul în cele din urmă. La marea majoritate a fumătorilor care au dependenţă de nicotină, încetarea fumatului de ţigarete duce la apariţia simptomelor de abstinenţă care încep la câteva ore de la încetare şi ating maximum de intensitate între prima şi cea de a patra zi, cu cele mai multe simptome reziduale ameliorându-se considerabil în 3-4 săptămâni, foamea şi plusul ponderal persistând timp de şase luni sau mai mult.
Comments are closed