Ce este astenia?
Astenia este un term cu largă utilizare în medicină și psihologie, care descrie o stare generalizată de slăbiciune, lipsă de energie și oboseală. Nu este o boală în sine, ci mai degrabă un simptom care poate fi asociat cu o varietate de afecțiuni medicale, psihologice sau poate apărea ca urmare a supraîncărcării fizice sau stresului emoțional. Astenia poate afecta capacitatea unei persoane de a efectua activități zilnice și poate influența semnificativ calitatea vieții.
Astenia de primavara si de toamna ne sunt binecunoscute. Multe persoane sufera de astenie in aceste perioade ale anului. Astenia este resimtita ca o slabire generala a organismului, respectiv o stare de oboseala cronica.
Astenia poate avea diverse cauze si se poate prezenta sub diferite aspecte, afectand in mod preponderent sfera psihica, fizica, intelectuala sau sexuala. Dar rare sunt cazurile in care toate aceste forme nu interactioneaza intre ele. Astfel scaderea potentialului fizic duce la scaderea potentialului sexual sau, o mica depresie psihica provoaca o scadere a capacitatilor intelectuale si sexuale.
Astenia functionala pasagera nu este legata de nici o boala organica. Ea este resimtita mai degraba ca o stare de rau care nu poate fi definita, desi examinarile medicale nu evidentiaza nimic anormal din punct de vedere fizic. Multe persoane se simt depresive sau nervoase, fara chef de nimic, in special primavara. Astenia de primavara afecteaza milioane de oameni, mai ales in mediul urban. Multa vreme cauza asteniei a fost considerata exclusiv lipsa de vitamine sau minerale, dar se pare ca la baza ei stau mai multe mecanisme. Adaptarea la regimul de lumina si temperatura al primaverii poate fi foarte dificil pentrupersoanele sedentare. Atat corpul cat si psihicul sunt solicitate. Persoanele meteo- dependente pot fi afectate in primul rand. In afara de aceasta primavara amplifica starea de emotivitate, astenia implicand astfel cauze emotionale- psihologice directe. Sentimentele refulate pot juca un rol important.
Caracteristici ale asteniei
Slăbiciune fizică: O senzație de lipsă a forței musculare, ceea ce face activitățile obișnuite, cum ar fi urcatul scărilor, ridicarea obiectelor sau chiar mersul, să fie dificile.
Oboseală persistentă: Diferită de oboseala obișnuită după efort, astenia este o oboseală care nu dispare după odihnă sau somn și poate fi prezentă de la începutul zilei.
Lipsa de energie și motivație: Sentimentul de epuizare și incapacitatea de a începe sau finaliza activități; o stare de lentoare mentală și fizică.
Afectarea concentrării și atenției: Dificultăți în menținerea concentrării pe perioade lungi, ușurința de a fi distras și pierderea detaliilor.
Stare emoțională negativă: Sentimente de tristețe, pesimism sau iritabilitate; uneori, astenia poate fi însoțită de simptome depresive.
Sensibilitate la stres: Incapacitatea de a gestiona stresul cotidian în mod eficient, ceea ce poate agrava simptomele.
Cauze ale asteniei
Astenia poate fi cauzată de o varietate de factori și tulburări:
Afecțiuni medicale:
Boli cronice: Cum ar fi anemia, diabetul, bolile tiroidiene (hipotiroidismul sau hipertiroidismul), insuficiența cardiacă, insuficiența renală, sau afecțiuni pulmonare cronice.
Infecții: De exemplu, infecții virale cum ar fi gripa sau COVID-19, care pot duce la oboseală post-virală.
Deficiențe nutriționale: Lipsa de vitamine (D, B12) și minerale (fier, magneziu) poate contribui la apariția asteniei.
Factori psihologici:
Depresia și anxietatea: Tulburările de dispoziție sunt frecvent asociate cu astenia.
Stresul și episoadele de suprasolicitare: Perioadele prelungite de stres, atât emoțional cât și fizic, pot duce la epuizare.
Modificări hormonale:
Tulburări ale glandei tiroide sau alte dezechilibre hormonale pot duce la astenie.
Menopauza sau andropauza pot fi, de asemenea, asociate cu astenie.
Stil de viață și factori de mediu:
Somn insuficient sau de proastă calitate: Lipsa odihnei adecvate poate contribui semnificativ la oboseală și astenie.
Sedentarismul: Lipsa activității fizice regulate poate duce la o stare generală de slăbiciune și oboseală.
Medicamente: Anumite medicamente, cum ar fi antidepresivele, antihistaminicele sau tratamentele pentru hipertensiune, pot avea ca efect secundar astenia.
Diagnostic și tratament
Diagnosticarea asteniei implică identificarea cauzei subiacente printr-un set de analize și evaluări:
Evaluare medicală:
Examinări fizice: Pentru a identifica orice semne de boli cronice sau afecțiuni.
Analize de laborator: Teste de sânge pentru a verifica nivelurile de vitamine, minerale, funcția tiroidiană, și markeri ai inflamației sau infecției.
Studii de somn: Pentru a detecta tulburări de somn, cum ar fi apneea în somn.
Evaluare psihologică:
Interviuri și chestionare: Pentru a identifica simptomele depresiei, anxietății sau ale altor tulburări psihologice.
Tratament
Tratamentul cauzei de bază: Ajustarea tratamentului pentru afecțiuni medicale, modificarea medicamentelor cu efecte secundare de astenie.
Medicație: Suplimente pentru deficiențe nutritive, ajustarea tratamentelor pentru afecțiuni cronice.
Terapie psihologică: Psihoterapia, în special psihoterapia integrativă, pentru a gestiona componentele psihologice.
Modificări în stilul de viață: Îmbunătățirea igienei somnului, includerea exercițiilor fizice moderate, și managementul stresului.
Astenia este un simptom complex cu multe cauze posibile, care necesită o abordare atentă pentru a îmbunătăți starea de bine a persoanei afectate. Prin identificarea și tratamentul adecvat al cauzei subiacente, precum și prin adoptarea unui stil de viață sănătos, majoritatea persoanelor pot observa o îmbunătățire semnificativă a simptomelor de astenie.
Comments are closed